Odata cu sosirea vacantei de vara au inceput si taberele pentru copiii din familii in dificultate. Prima saptamana am avut copiii de 9-10 ani care s-au bucurat de prima lor iesire  din viata intr-o tabara. Este un loc unde esti martorul provocarilor vietii in general, acea zbatere intre dorinte care vin in conflict : bucurie si lacrimi, fericire si durere, vise, multe vise care-si frang aripile pe masura ce trecerea anilor ne tempereaza. Iesiti ca puii din cuib, bucurosi de alte zari, dupa o noapte, doua, incepe dorul dupa cei de-acasa. Unii au doar mama, altii au si un tata alcoolic de care nu le este dor  iar altii traiesc fericiti in familia care se zbate sa suprevietuiasca intr-o saracie cumplita. Unele fetite au inceput sa planga dupa mama inca de a doua zi. Ce frumos ar fi in tabara daca ar fi si mama. Fiecare copil are povestea lui iar ceea ce te surprinde este optimismul copiilor. Toti au vise mari: sa devina doctor, profesor, politist  si baietii bineanteles  sofer pe TIR. Oriunde ar fi , lumea copiilor este o lume frumoasa , care te misca, te revigoreaza  si  te  obliga sa-ti revizuiesti  prioritatile, sa-ti analizezi  viata si relatia cu Dumnezeu.  In lumea copiilor este sinceritate, greseli si iertare neconditionata, spontaneitate  si  transparenta . Mai rar depozite de amaraciune , ranchiuna personala depozitata in suflet si pastrata cu anii. Lumea copiilor este o lume “la vedere” . De ani si ani , din nou si din nou,  sunt uimita si incantata de ea. Iar vara abia a inceput. Urmeaza serie dupa serie pana la sfarsitul lunii iulie.Este obositor dar frumos. Dumnezeu sa ne ajute !

                                                                                                                                                                                                  Lidia Murza